COMPARATIVE MORPHOLOGICAL ANALYSIS OF TRIVALE AND BEZOSTAIA WHEAT VARIETIES WITHIN CONVENTIONAL AND ECOLOGICAL CROP SYSTEMS

Abstract

At the current stage in wheat, the aim is to improve the genetic endowment with as many supports as possible expressed through quantitative and qualitative valences. On the one hand, the aim is to increase the level of grain biomass, and on the other hand, it is also required to obtain sustainability performances for the cultivation environment. Recently, however, this sustainability is also oriented towards promoting the conventional system along with the ecological (green) one. From this point of view an analysis, even morphological aspects, some useful sustainability characters could be identified, with the promotion in fact for both cultivation systems. For the analysis of this material, two wheat varieties with a somewhat longer history in cultivation were used. These are: the Trivale variety, which has been cultivated for over 20 years, and the Bezostaia variety with a much longer history (the 1960s). Both here and elsewhere, it is considered that cereals of the type presented here could increasingly gain ground, given their variable genetic heritage, with greater resilience, high tolerance to biotic and abiotic stress and growth capacity. Comparing the two varieties cultivated in the two systems: Conventional-Conv. and Ecological-Eco. it was found that the straw length was reduced by about 9 cm in the Trivale variety and by only 2 cm in Bezostaia. The thickness of the straw at the base was thickened in both varieties by the Eco type culture. The ears of the two varieties were shortened in ecological system by 1 cm. The weight of the ears was reduced in both varieties, by 0.8 g in Trivale and 0.4 g in Bezostaia, both by the ecological (Eco) culture. The number of spikelets in the ear was lower by 2 in both varieties in eco system. The membranes of the spikelets - the glumes and the blades were in the same order, shorter by 1 mm. The number of grains in the ear was 12 higher in the Trivale variety compared to Bezostaia, cultivated Conv., and by the Eco system. this number was reduced by 8 grains in Trivale and by 10 grains in Bezostaia in eco system. The weight of the grains in the two varieties was at the level of 0.6 g/Trivale Eco and 0.4 g/Bezostaia-Eco. Grain length decreased slightly in both Conv. varieties, and grain thickness was greater in Bezostaia Eco. Crude protein remained above 12% in Trivale Conv., as in Bezostaia Conv. The Bezostaia-Eco. variety had a CP of about 11%. Good wet gluten for baking (minimum 22%) was obtained only in Trivale Conv. The Zeleny sedimentation index oscillated in both varieties between the percentages qualified as good-not so good only in the Trivale variety: 9.7 mm to 22.0 mm, while in the Bezostaia variety the percentages were not so good-good in the Conv. and Eco. systems: 21.0 mm to 37.6 mm. The correlations obtained between the main characters emphasized their support at significant positive levels in the Eco. crop system in both varieties. These results could prove to be supportive for the promotion of both current cropping systems and in the case of white luvic soils in the south of the territory. Rezumat În etapa actuală la grâu se dorește îmbunătățirea zestrei genetice cu cât mai multe susțineri exprimate prin valențe cantitative și calitative. Pe de o parte este vizată sporirea nivelului biomasei boabelor, iar pe de altă parte se cere și obținerea de performanțe de sustenabilitate pentru mediul de cultură. De curând însă această sustenabilitate este orientată și spre a promova sistemul convențional cu cel ecologic (green). Dintr-o astfel de analiză, chiar și prin aspectele morfologice, s-ar putea identifica unele caractere utile de sustenabilitate, cu promovarea de fapt pentru ambele sisteme de cultură. Pentru analiza din acest material s-au folosit două soiuri de grâu cu vechime ceva mai mare în cultură. Acestea sunt: soiul Trivale care se cultivă de peste 20 de ani și Bezostaia cu vechime mult mai mare (anii ’60). Atât la noi, cât și în alte părți se consideră că cerealele de tipul celor de față ar putea să-și facă tot mai mult loc, având în vedere “variable genetic heritage, with greater resilience”, cu toleranță ridicată la stresul biotic și abiotic și la creștere. Comparând cele două soiuri cultivate în cele două sisteme: Convențional-Conv. și Ecologic-Eco. s-a constatat că lungimea paiului s-a redus cu circa 9 cm la soiul Trivale și cu numai 2 cm la Bezostaia. Grosimea paiului la bază a cunoscut îngroșări la ambele soiuri prin cultura de tip Eco. Spicele celor două soiuri s-au scurtat la ambele sisteme Eco. cu 1 cm. Greutatea spicelor s-a redus le ambele soiuri, cu 0.8 g la Trivale și 0.4 g la Bezostaia, ambele prin cultura Eco. Numărul de spiculețe din spic a fost mai mic cu 2 la ambele soiuri Eco. Membranele spiculețelor- glumele și paleile au fost în aceeași ordine, mai scurte cu 1 mm. Numărul de boabe în spic a fost cu 12 mai mare la soiul Trivale față de Bezostaia, cultivate Conv., iar prin sistemul Eco. acest număr s-au redus echivalent cu 8 boabe la Trivale și cu 10 boabe la Bezostaia. Greutatea boabelor la cele două soiuri s-a situat la nivelul 0,6 g/Trivale Eco. și 0.4 g/Bezostaia-Eco. Lungimea boabelor a scăzut ușor la ambele soiuri Conv., iar grosimea boabelor de grâu a fost mai mare la Bezostaia Eco. Proteina brută s-a menținut la peste 12% la Trivale Conv., la fel ca și la Bezostaia Conv. Soiul Bezostaia-Eco. a avut PB de circa 11%. Glutenul umed bun de panificație (minim 22%) s-a obținut numai la Trivale Conv. Indicele de sedimentare Zeleny a oscilat la ambele soiuri între procentele calificate sub formă de bun-nu așa bun numai la soiul Trivale: 9.7 mm la 22.0 mm, în timp ce la soiul Bezostaia precentele au fost nu așa bun-bun îm sistemele Conv. și Eco. :21.0 mm la 37,6 mm. Corelațiile obținute între principalele caractere au accentuat susținerea acestora la nivele semnificative pozitive în sistemul de cultură Eco. la ambele soiuri. Aceste rezultate s-ar putea dovedi de susținere pentru promovarea ambelor sisteme actuale de cultură și în cazul luvosolurilor albce sin sudul teritoriului